Într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentarul român constată că diviziunile dintre partidele pro-europene din Moldova sunt din ce în ce mai mult reflectate în legislativul UE.

Parlamentul European a dezbătut, marți, două rezoluții propuse de socialişti și de Partidul Popular European. Proiectul de rezoluție depus de socialiștii din Parlamentul European era relativ blând și în el se afirmă că după criza politică din 2015, procesul reformelor a fost reluat. Socialiștii cereau partidelor politice din Moldova să înceteze permanenta confruntare de care populația a obosit. În proiectul de rezoluție al PPE, în schimb, se afirmă că noul sistem electoral adoptat în Moldova corespunde unui regres al standardelor democratice. Se cere Comisiei Europene să supravegheze îndeaproape evoluțiile politice de care depinde acordarea ajutorului macro-financiar. Dezbaterea a avut loc în preajma summitului Parteneriatului Estic din luna noiembrie, unde Moldovei, Georgiei și Ucrainei – țări care au semnate acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – li se va propune un nou proiect, în care țările care fac progrese mai mari și mai rapide pe calea democrației să poată să primească ajutoare mai mari financiare din partea Bruxellesului. Valentina Ursu a stat de vorba cu social-democratul român, europarlamentarul Andi Cristea:

Europa Liberă: Mai mulți europarlamentari au cerut în plenul Parlamentului European să fie suspendată asistența macrofinanciară în valoare de o sută de milioane de euro, aprobată încă în luna iulie, din cauză că ar trena reformele, că există corupție, că sunt derapaje democratice în Republica Moldova, dar alte voci, alți europarlamentari au optat pentru ca să fie continuată această asistență financiară, că, în cazul suspendării, ar spori influența Federației Ruse în Republica Moldova. Să ne spuneți Dvs. despre cele discutate acolo, domnule Cristea.

Andi Cristea: „Vedeți, în urmă cu câțiva ani, când exista Alianța pentru Integrare Europeană, Parlamentul European vorbea pe o singură voce despre Republica Moldova, pentru că partidele proeuropene erau parteneri de coaliție; partidele proeuropene care sunt și erau partenere ale grupurilor politice europene. Și această unitate de care vorbeam, pe o singură voce, se regăsea acest consens și când era vorba de poziționări ale Parlamentul European ca instituție, dar și când era vorba de poziționări individuale ale grupurilor politice europene. La momentul acesta însă diviziunile și certurile dintre partidele proeuropene din Moldova sunt din ce în ce mai mult reflectate în Legislativul European. Socialiștii și democrații europeni sprijină Partidul Democrat cu o atitudine critică când e necesar, însă ei rămân un partener al nostru și îi vom sprijini pe viitor. PPE are o atitudine clasică de opoziție, urmând, în general, poziționările Maiei Sandu; ALDE, mă refer la liberalii și democrații europeni, sunt frustrați că Partidul Liberal nu mai e la guvernare la Chișinău, iar primarul Chișinăului este în arest la domiciliu. Și pe cale de consecințe au devenit foarte critici în ultimele luni. Celelalte grupuri, mă refer la Grupul Verzilor, la GUE, urmăresc ce se întâmplă în Republica Moldova cu intermitențe și de multe ori își au informațiile dintr-o singură sursă, de multe ori subiectivă. Ei bine, acest lucru ar trebui să se schimbe, dacă vrem să devenim eficienți în sprijinirea Republicii Moldova. E necesar, cred eu, să fim uniți ca familii europene și să avem în vedere obiectivul strategic și comun al familiilor politice europene de ancorare a Republicii Moldova în spațiul valorilor europene.” (citește mai mult)