Andi Cristea, Copreședintele Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova-UE, care gestionează procesul de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), a declarat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate portalului infoeuropa.md că recunoașterea perspectivei europene a RM din partea Parlamentului European, constituie pentru el o prioritate profesională.

Europarlamentarul român Andi Cristea, care promovează apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană de la nivelul Parlamentului European, este încrezut în perspectiva europeană a țării noastre, considerând în același timp, că aderarea la UE este realizabilă și realistă doar dacă Republica Moldova progresează. Avocatul parcursului european al Republicii Moldova, afirmă că țările care și-au asumat drumul european au nevoie și merită să primească asigurări din partea UE că, la finalul drumului, se află aderarea la comunitatea europeană. În același timp, europarlamentarul consideră că este prea devreme ca perspectiva de integrare europeană să fie acordată RM la summit-ul de la Riga, care, în opinia sa, este important din punct de vedere simbolic și geopolitic.

Dle Cristea, în ultimii cinci ani RM a făcut pași importanți în direcția integrării europene – a semnat Acordul privind spațiul aerian comun, Acordul de liberalizare a regimului de vize, Acordul de Asociere, și cel mai important s-a învrednicit de încrederea fără precedent a structurilor europene. Cu toate acestea, în ultimul timp, s-ar părea că acest ritm de apropiere de UE a încetinit. În opinia Dvs., prin ce se explică acest fapt? 

Toate aceste lucruri pe care le-ați menționat au făcut din Republica Moldova campionul Parteneriatului Estic. Asta este jumătatea plină a paharului. Cealaltă jumătate, goală, ne arată că de la semnarea Acordului de Asociere în iunie anul trecut, până de curând, Republica Moldova a fost administrată, nu guvernată – Parlamentul dizolvat pentru alegeri, campanie electorală, alegeri legislative, negocieri de luni de zile pentru identificarea unei formule guvernamentale. Tind să împărtășesc opinia prezentă la Bruxelles legată de faptul că o parte a clasei politice de la Chișinău nu are exercițiul viziunii, fiind mai degrabă doar tacticieni ai politicii interne, urmărind interese concrete pe termen scurt și avantaje în fața celorlalți competitori electorali. Bruxelles-ul își dorește în continuare să vadă înflorind relația cu Chișinăul, pe toate planurile: social, politic și, poate cel mai important pentru populație, economic, prin sprijinul deschiderii pieței europene de desfacere și prin numeroase programe de ajutor financiar.

Ce nu a făcut RM în drumul său spre integrarea europeană și care ar fi aspectele principale pe care ar trebui să pedaleze în continuare?

Republica Moldova trebuie să implementeze reformele care să o ducă mai aproape de Uniunea Europeană. Fără ruperi de ritm, care arată inconsecvență. Progres constant, dovedirea unei linii clare, neșovăielnice față de apropierea de standardele europene. Respect al politicienilor față de cetățeni, lupta adevărată împotriva corupției, reforma clară la capitolul stat de drept. Raportele anuale de progres ale Comisiei Europene surprind obiectiv realitatea, plusurile și minusurile, schimbările și reformele asupra cărora Republica Moldova trebuie să se concentreze.

Pe cât de realizabilă este perspectiva de aderare a RM la UE într-un termen previzibil, în condițiile în care nici UE nu este deschisă pentru o eventuală extindere, dar nici Moldova nu este suficient de pregătită?

Perspectiva de aderare este realizabilă și realistă dacă Republica Moldova progresează, nu poți primi în UE un stat nepregătit, oricâtă bunăvoință ar exista, încă mai sunt multe de îndreptat: este o chestiune de ani, lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Faptul că o parte a statelor membre UE sunt sceptice la acest moment față de extinderea Uniunii nu reprezintă un motiv pentru a încetini implementarea Acordului de Asociere. Vă dau un exemplu, să facem un exercițiu de imaginație – dacă liderii UE spun peste două luni că UE ar trebui să se extindă spre est și să cuprindă Republica Moldova, este Republica Moldova pregătită, sunt instituțiile statului compatibile cu cele europene, transparență, stat de drept, corupții la închisoare etc.? Așadar, prioritatea Chișinăului trebuie să fie modernizarea țării, iar calea de urmat este simplă – reformele cuprinse în Agenda de Asociere.

Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile a Parteneriatului Estic a lansat pe data de 6 aprilie 2015 o Declarație prin care solicită UE să recunoască la Summit-ul de la Riga perspectiva europeană a statelor-membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv a Republicii Moldova. Pe cât de real este acest lucru?

În interiorul Parteneriatului Estic, la acest moment, se evidențiază trei state care au dovedit ambiție politică și și-au asumat drumul european – Republica Moldova, Ucraina, Georgia. Din punct de vedere formal, instituțional, Republica Moldova conduce plutonul, pentru că Acordul de Asociere și Liber Schimb este în vigoare și produce efecte din punct de vedere economic, cetățenii nu mai au nevoie de vize pentru spațiul UE. Țările care și-au asumat drumul european au nevoie și merită să primească asigurări din partea UE că, la finalul drumului, se află aderarea la UE. Împărtașesc această idee – Republica Moldova trebuie să aibă perspectiva europeană clară. Se va întâmpla la Riga? Nu cred. E prea devreme. Summit-ul din luna mai este important din punct de vedere simbolic și geopolitic. Vor exista numeroase evaluări bilaterale, însă va fi abordată tema cea mai fierbinte a zonei, propaganda rusească anti-europeană, care privește în mod direct și nemijlocit Chișinăul și parcursul european al acestuia, cu importanță deosebită pe termen mediu. Federația Rusă alocă nu mai puțin de 600 de milioane de euro anual pentru propaganda anti-europeană de o toxicitate feroce prin care spală creierele oamenilor neinformați și le spune că Europa și UE înseamnă fasciști care dau jos crucile de pe biserici și lasă morții neîngropați.

Un alt aspect trebuie evidențiat – Politica Europeană de Vecinătate, implicit componenta ei estică, adică Parteneriatul Estic vor fi revizuite de către Comisia Europeană în această toamnă. Ne aflam într-un proces de consultare larg, și salut cu acest prilej declarația Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile a Parteneriatului Estic. Parlamentul European este consultat de asemenea în acest proces. În luna iulie, la Strasbourg, vom vota versiunea finală a raportului. Eu gestionez acest proces al revizuirii politicii europene de vecinătate în calitate de raportor din umbră și sunt încrezător că versiunea finală a textului va conține ideea că este necesară oferirea perspectivei europene țărilor premiante din Parteneriatul Estic, în special Republicii Moldova. Este o prioritate profesională pentru mine, ca avocat corect al Republicii Moldova și al drumului său european, să obțin această recunoaștere din partea Parlamentului European.

După alegerile din 2014 partidele de la guvernare nu mai par la fel de decise ca în campania electorală în ceea ce privește depunerea cererii de aderare la UE. Se creează impresia că autoritățile bat în retragere la acest capitol. Este Moldova în drept și suficient de pregătită pentru a depune cerere de aderare la UE?

Nu cred că bat în retragere. Sunt realiste. O asemenea decizie, de a obține statutul de stat candidat, necesită unanimitate din partea statelor membre UE. România împreună cu statele estice ale UE sprijină cauza, însă unanimitate în Consiliu nu există la acest moment. Unele state europene de exemplu, sunt copleșite de problemele legate de fluxurile de imgranți din Nordul Africii, mii de oameni mor înnecați în Mediterana, este o realitate dramatică, vor atenția UE pe acest subiect, nu pe extinderea UE spre est. Asta este fotografia de moment.

Doar prin apropierea de UE, Republica Moldova va avea locuri de muncă și nivel de trai la standarde europene, fonduri europene care să intre în țară constant, deschiderea piețelor europene pentru producătorii de fructe și legume, educație și învățământ și sănătate la standarde vestice, toate cumulate sub umbrela respectării drepturilor cetățenești, a vieții omului de rând. Pe moment, Republica Moldova are o dorință afișată, care trebuie dublată de continuarea concretă a reformelor. Fapte, dincolo de vorbe, acestea vor convinge.

Ați declarat anterior că raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Republica Moldova în 2014 trebuie văzut la Chișinău ca un semnal de alarmă. Credeți că autoritățile RM sunt capabile să analizeze critic greșelile și să încerce să le corecteze?

Da. Sunt încrezător în acest lucru. Asta este așteptarea populației. Indiferent dacă au rude sau părinți, copii, care lucrează în Federația Rusă sau Italia ori Spania, oamenii din Republica Moldova doresc o viață mai bună, politicieni cinstiți, școli și spitale mai bune, o justiție care funcționează corect. Nu mă refer la schimbarea statutului de neutralitate, la aderarea la NATO de exemplu, nu este realist și nici înțelept având în vederea situația regională. Guvernul de la Chișinău trebuie să își asume anumite politici și trebuie să fie conștient că, dincolo de presiuni geopolitice, tabăra aleasă trebuie să fie clară, nu este loc de jocul la două capete. ”Mielul blând cu două mame” este o metafora înșelătoare care sună bine pentru cetățeanul obișnuit care dorește consensul, dar este cel mult un pretext pentru a nu moderniza și reforma țara. Mingea este în terenul Chișinăului, contează seriozitatea, Bruxelles își dorește un partener de dialog și de construcție serios și determinat.

Trebuie să recunoaștem că actuala guvernare a folosit în toți acești ani integrarea europeană drept paravan pentru comiterea unor abuzuri, motiv pentru care încrederea societății în valorile și structurile europene s-a diminuat simțitor, fapt confirmat și de ultimul Barometru de Opinie Publică ce arată că doar 40% ar opta pentru aderarea la UE, față de acum șase ani când acest indicator era de 60%. În aceste condiții este foarte dificil de a convinge cetățenii moldoveni că integrarea în UE este o șansă pentru modernizarea țării. În situația în care UE a acordat o susținere financiară enormă RM în acești ani nu ar fi fost oare cazul ca ea să monitorizeze mai strict realizarea reformelor și cheltuirea banilor, inclusiv a celor europeni?

Uniunea Europeană este foarte atentă, să nu aveți dubii la acest capitol. Analiza dumneavoastră este corectă, și nu o afirm cu satisfacție față de situația prezentată. Așa este, încrederea cetățenilor în UE s-a diminuat din cauza unei părți a clasei politice care a folosit paravanul ”pro european” și justificarea că duc Republica Moldova în UE pentru chestiuni pe care justiția are datoria să le investigheze și sancționeze. În România de exemplu, era o ”veselie” generalizată la mijlocul anilor `90, însă la finalul zilei, și vedem situația din ultimii ani, toți aceia care au devalizat bănci, privatizat fraudulos, au furat din banul public, și-au primit pedepsele chiar după 10 sau 15 ani.

Pe data de 28 aprilie 2015 s-a împlinnit un an de zile de la obținerea regimului liberalizat de vize cu UE. În total, în jur de 400 mii de cetățeni au beneficiat de acest regim și au călătorit în UE în baza pașaportului biometric. A devenit în acest an Moldova mai aproape de UE?

Moldova este aproape de UE, nu doar prin liberalizarea regimului de vize, ci și prin deschiderea piețelor europene pentru toți producătorii de legume și fructe; prin ajutoarele financiare pe care Bruxelles-ul le oferă constant țării; prin monitorizarea atentă pe care Uniunea o face Chișinăului. Țara trebuie să lupte, în continuare, pentru a-și duce la bun sfârșit îndeplinirea tuturor politicilor necesare Acordului de Asociere. Republica Moldova este într-un moment crucial pentru următorii ani și trebuie să profite și să aleagă calea prosperității și a standardelor ridicate din Vest, nu tentațiilor iluzorii din Est.

Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa”